Istoria marcii Volvo

Proiectul unei marci producatoare de automobile ale carei autoturisme sa fie asamblate cu componente produse in Suedia a fost demarat in 25 iulie 1924 de catre inginerul Gustaf Larson(1887-1968) si comerciantul Assar Gabrielsson(1891-1962). Unul dintre finantatorii proiectului celor doi a fost si producatorul de rulmenti SKF. Numele marcii cu sediul la Goteborg a fost ales VOLVO si provine de la traducerea din latina a verbului “a rula”. Inca de la inceput carecteristicile pe care cei doi fondatori au mizat au fost : pretul abordabil si fiabilitatea.
Dupa testarea catorva prototipuri primul automobil al marcii Volvo a iesit din fabrica la data de 14 aprilie 1927. Acesta purta denumirea OV4 (Oppen Vagon 4) dispunea de o caroserie deschisa cu 4 locuri si motorizare cu 4 cilindri avand capacitatea de 1.9L. Volvo OV4 a fost primul autoturism Suedez de serie si a fost produs in 302 exemplare. Dupa cateva luni de la lansarea modelului OV4 Volvo a lansat un nou model denumit PV4 (PV-reprezenta automobil particular) derivat din modelul OV4. Daca in primii doi ani de productie 1927-1929 au fost comercializate circa 1000 de autoturisme, productia de vehicule utilitare si camioane a cunoscut o dezvoltare mai rapida.
In anul 1929 a aparut primul motor cu 6 cilindri si a echipat unele modele care aveau un design de inspiratie americana si denumite PV 651. Din acesta au mai derivat in anii urmatori si unele versiuni luxoase PV652, PV653 si PV654.
In anul 1935 a fost lansat un model luxos PV36 denumit si Carioca. Modelul avea un design avangardist pentru vremea respectiva , un interior spatios si motorizare cu 6 cilindri.
In anul 1936 a fost prezentat modelul PV51 care era derivat din modelul PV36. Dispunea de o caroserie “in pas cu moda” de tip berlina si era echipat cu motoare avand 6 cilindri. Acest model a adus o crestere semnificativa a vanzarilor in perioada interbelica.
Datorita succesului inregistrat cu acest model, Volvo a mai produs si alte modele derivate din acesta.
In septembrie 1944 a fost prezentata seria PV444 care urma sa devina modelul de mare difuzare a marcii fiind construit in peste 200.000 exemplare (in 1955 a fost primul model Volvo comercializat in SUA). Modelul avea o caroserie cu doua usi lunga de 4.43 m si al carui design era de inspiratie americana. In 1953 a aparut si o varianta de caroserie break a seriei PV444 denumita Duett. Seria de modele era disponibila cu motorizari cu 4 cilindri. Modelul s-a remarcat prin introducerea unor inovatii precum: parbrizul din sticla laminata, caroseria cu zone deformabile si in 1959(PV544 – o evolutia a modelului PV444) echiparea in premiera cu centura de siguranta cu prindere in 3 puncte. Totodata PV444 a fost primul model Volvo cu sasiu autoportant.
In 1947 Volvo a continuat traditia producerii modelelor cu motoare avand 6 cilindri cu seria de modele PV60. Datorita cererii reduse pe piata acesta s-a produs pana in 1950.
In anul 1954 constructorul suedez a prezentat modelul roadster P1900. Avea caroseria din fibre sintetice si era destinat in special pentru piata americana. Datorita pretului ridicat (costa cat doua modele P444 sport) si a unei motorizari mai putin performante (motor cu 4 cilndrii de 1.4L si 70cp) nu a avut succces comercial fiind produs in doar 67 exemplare intre 1956-1957.
In 1956 a fost prezentata seria P120 cunoscuta si sub numele de Amazon si care a intrat in productia de serie un an mai tirziu. Volvo P120 era echipat cu motorizari avand 4 cilindrii si avea un design placut de inspiratie italiana care a contribuit la succesul sau comercial fiind produs pina in 1971 in peste 650.000 exemplare. De-a lungul carierei seria P120 a fost disponibila in variante de caroserie cu 2 si 4 usi precum si break.
In 1960 constructorul suedez dorind sa-si creeze o imagine mai dinamica decit cea cu care erau obisnuiti pina atunci clientii fiedeli ai marcii, a prezentat la salonul auto de la Bruxelles modelul sport coupe P1800.
Introdus in productia de serie in 1961 Volvo P1800 avea un design foarte reusit semnat de italianul Pietro Frua. Motorizarile disponibile erau cu 4 cilindrii si aveau capacitate de 1.8 si 2 L. In ciuda performantelor medii ale motoarelor Volvo P1800 a fost ales de catre producatorul serialului TV “Sfantul” in calitate de automobil al personajului principal interpretat de actorul Roger Moore. P1800 a fost produs pana in 1973(din 1971 disponibil exclusiv cu caroserie tip “Shooting Break”) in 47.707 exemplare.
In august 1966 a fost lansata o noua serie de modele numita 140. Cu aceasta noua serie 140 constructorul suedez a inaugurat un nou stil de design mai masiv care inspira robustete si durabilitate, care s-a pastrat la majoritatea modelelor care au aparut succesiv pana la mijlocul anilor ’90. Seria 140 era disponibila cu variante de caroserie avand 2 usi (Volvo 142), cu 4 usi(Volvo 144) si break(Volvo 145) iar motorizarile erau cu 4 cilindri si dezvoltau puteri de 85 si 115CP. Seria 140 a fost primul Volvo cu sistem de franare cu dublu circuit avand 4 discuri. In anul lansarii a fost aleasa “masina anului” in Suedia.
In 1968 constructorul suedez se lansa in premiera in clasa superioara cu modelul 164. Acesta era echipat cu un motor cu 6 cilindrii avand capacitatea de 3L cu distributie cu arbore cu came in chiulasa si era disponibli cu caroserie tip berlina cu 4 usi. Tehnic si estetic acesta se baza pe seria 140 dar se diferentia prin dotari ca: servodirectie, transmisie automata etc. iar la exterior prin partea frontala cu 4 faruri rotunde si calandru cu design modernizat. In 1971 Volvo a lansat o noua versiune 164E care beneficia in premiera pentru constructorul suedez de sistem de injectie. Multumita acestui sistem motorul lui 164E dezvolta 175CP fiind cel mai performant model produs de Volvo pana atunci.
Anul 1972 aduce extinderea constructorului suedez prin cumpararea a 33% din actiunile diviziei auto a constructorului olandez DAF. Tot in acelasi an Volvo prezinta prototipul VESC(Volvo Experimental Safety Car) care experimenta numeroase sisteme legate de siguranta activa si pasiva ca: bare de protectie telescopice, sistem antiblocaj pentru frane(ABS), airbag-uri.
In vara anului 1974 Volvo a prezentat succesoarea seriei 140 denumita 240/260. Aceasta noua serie de modele a pus accent in special pe siguranta si avea un design inspirat din cel al prototipului VESC aparut in 1972. Motorizarile care echipau noua serie erau cu 4 cilindri(seria 240) si cu 6 cilindri(seria 260) iar caroseriile erau de tip berlina cu 2 sau 4 usi precum si break cu 5 usi. Seria de modele 240/260 s-a bucurat de un mare succes comercial mai ales in SUA fiind comercializata pina la inceputul anului 1993 in peste 2.8 milioane de exempare.Tot in anul 1974 constuctorul suedez Volvo s-a asociat cu constructorii francezi Peugeot si Renault in vederea producerii primei generatii de motoare pe benzina cu 6 cilindri in “V” denumita PRV. Aceste motoare au echipat vreme de mai multi ani cele mai performante modele Volvo.
In anul 1975 divizia auto a constructorului olandez DAF devine VOLVO CAR BV, iar modelul DAF66 produs de acesta a fost fabricat in Olanda pana in 1980 sub denumirea de Volvo 66.
In anul 1976 Volvo lanseaza o noua serie de modele cu care constructorul suedez intra in segmentul compact de piata. Era vorba de o berlina compacta (lungime 4.30m) cu 3 usi denumita 343 din care au mai derivat o varianta cu 5 usi(Volvo345) in anul 1979 si o varianta in 3 volume cu 4 usi(Volvo 360) in anul 1983. De-a lungul carierei a fost echipat cu motorizari cu 4 cilindri de origine Renault avand capacitate de 1.4L; 1.7L si 1.6L diesel precum si de 2L de conceptie proprie. Cutiile de viteze erau de tip variomatic si manuale cu 4 sau 5 trepte. A fost produs in Olanda pana in 1990.
In anul 1977 odata cu celebrarea a 50 de ani de la infiintarea marcii a fost prezentat un elegant coupe cu doua usi denumit 262C. Derivat din seria 260, Volvo 262C a fost desenat si produs de carosierul italian Bertone.
Modelul era echipat exclusiv cu motoare avand 6 cilindri si dispunea de un echipament complet de accesorii. A fost comercializat pina in 1981 in 6.622 exemplare.
Anul 1979 aduce in premiera pentru Volvo montarea in serie a unei motorizari diesel. Acesta avea 6 cilindri si era furnizat de constructorul german Volkswagen si era montat pe seria 240. In acelasi an Volvo a semnat un parteneriat cu Renault pentru cooperare industriala, cercetare si dezvoltare.
Anul 1980 a consemnat o noua premiera pentru Volvo. De aceasta data fost vorba de introducerea pe motorul de benzina a supraalimentarii turbo. Volvo 240 Turbo avea motorizare cu 4 cilindri de 2.1L si multumita supraalimentarii turbo dezvolta 155CP.
Deoarece piata americana de modele din segmentul superior(de prestigiu) s-a dovedit profitabila Volvo lanseaza in februarie 1982 un nou model denumit 760. Acesta era disponibil in variante de caroserie tip berlina cu 4 usi si din 1985 tip break cu 5 usi. Motorizarile care echipau Volvo 760 erau cu 6 cilindri pe benzina de 2.8 litri si Turbo diesel(in premiera pentru Volvo) de 2.4L cu acceleratie de la 0 la 100 Km in 13 secunde Volvo 760 GLE TD era cel mai performant automobil cu motor diesel din acea perioada.
In ianuarie 1984 Volvo lanseaza modelul 740. Acesta se baza tehnic si stilistic pe modelul 760 dar era echipat cu motorizari cu 4 cilindri pe benzina de 2.3L turbo si cu 6 cilindri de 2.4L diesel avand un echipament de accesorii simplificat.
In 1985 a fost prezentat modelul 780. Volovo 780 era un coupe de lux cu 4 locuri realizat si produs de carosierul Bertone. Motorizarile erau excusiv cu 6 cilindrii si dispunea de un pachet de accesorii complet.
In martie 1986 a fost lansat modelul 480. Acesta a reprezentat primul model produs de Volvo cu tractiune pe rotile din fata. Volvo 480 avea o caroserie de tip coupe cu 3 usi foarte eleganta si aerodinamica (Cx : 0.32).
In ciuda faptului ca avea un design spectaculos acest model miza in continuare pe valorile traditionaleVolvo: securitate pasiva si fiabilitate. Motoarele disponibile erau cu 4 cilindrii pe benzina de 1.7L aspirat sau turbo.
S-a produs in Olanda de catre Volvo Car BV pina in 1995 in 80.000 de exemplare.
In anul 1988 pe baza modelului 480 a fost realizata o noua serie de modele 440/460 ca succesoare a seriei 340/360 si care se plasa pe piata auto in segmentul compact in plina ascensiune atunci. Caroseriile oferite erau tip berlina in doua volume cu 4 usi + hayon(440) si berlina in 3 volume cu 4 usi(460). Motorizarile fiind identice cu ale modelului 480.
In 1990 a fost lansata o noua serie de modele 940/960 ca succesoare directa a seriei 740/760. Volvo 940 era disponibil cu motorizari avand 4 cilindri si era oferit in trei variante de echipare: GL, GLT si Turbo. Volvo 960 reprezenta noul model varf de gama, oferit cu o noua motorizare cu 6 cilindri pe benzina de 3L. Transmisia era asigurata de o cutie automata cu control electronic avand 4 trepte. Variantele de caroserie oferite erau de tip berlina cu 4 usi si break cu 5 usi. Tot acum au fost oferite in premiera optional airbagul pentru sofer si in serie centuri pretensionate pentru scaunele din fata.
In 1991 a fost lansat modelul 850 ca inlocuitor a lui 240 si care era pozitionat in clasa medie-superioara. Lansarea modelului 850 a reprezentat o serie de premiere pentru Volvo ca: motoare cu 5 cilindri pozitionate transversal, tractiune pe rotile din fata pentru clasa medie superioara. Iar ca premiera mondiala: sistem de protectie tip SIPS la impact lateral si airbaguri laterale in scaunele din fata(1994). Modelul 850 era disponibil in variante de caroserie tip berlina cu 4 usi si din 1993 de tip break cu 5 usi. Datorita calitatilor sale Volvo 850 a obtinut numeroase premii internationale.
In acelasi an statul olandez, Volvo Cars si Mitsubishi Motors Corporation s-au asociat pentru crearea unei companii tip “Joint Venture” denumita NED CAR care a inlocuit VOLVO CAR BV.
La salonul auto de la Paris 1992 Volvo prezinta prototipul ECC(Enviromental Concept Car). Acest prototip avea propulsie hibrida(turbina pe gaz si motor electric) si avea incorporate numeroase materiale reciclabile.
In cadrul salonului auto de la Frankfurt din 1995 Volvo prezenta un nou model de clasa medie denumit S40 si care inlocuia in gama seria 440/460. S40 este primul model dintr-o noua generatie cu un nume nou si un design cu forme rotunjite (in premiera pentru Volvo) inspirat din cel al prototipului ECC aparut in 1992. Noul model S40 a fost dezvoltat de Volvo in parteneriat cu Mitsubishi si se producea in fabrica din Born(Olanda) de pe benzile careia iesea si modelul Carisma a lui Mitsubishi care avea aceiasi baza tehnica cu a modelului suedez. Volvo S40 a fost disponibil in variante de caroserie tip berlina cu 4 usi si de tip break cu 5 usi(Volvo V40) iar motoarele disponibile erau cu 4 cilindri pe benzina de 1.6L, 1.8L, 2L si 2L Turbo precum si diesel de 1.8L.
La salonul auto de la Paris din 1996 Volvo prezenta un nou model sportiv C70. Intrat in productia de serie un an mai tarziu, Volvo C70 se baza tehnic pe seria S70 (o evolutie a seriei 850), dispunea de o caroserie tip coupe cu 2 usi si 4 locuri si era disponibil exclusiv cu motoare supraalimentate cu 5 cilindri care dezvoltau puteri de 193CP si 240CP. La fel ca modelul P1800 din anii ’60 coupeul C70 a fost ales de realizatorii filmului “Sfantul” ca automobil al personajului principal interpretat de actorul Val Kilmer. Pe baza lui C70 a fost realizata si o varianta a cabrioletului cu 4 locuri care a fost prezentata la salonul auto de la Detroit din 1997. Un an mai tarziu aceasta a intrat in productia de serie si s-a bucurat de un mare succes comercial in SUA. In cursul anului 1996 a fost lansat in premiera primul model Volvo cu tractiune integrala denumit 850AWD.
In 1997 Volvo lansa un nou tip de model polivalent botezat V70 Cross Country. Acesta era o versiune cu garda la sol marita si transmisie integrala permanenta a breakului V70. Volvo V70 Cross Country era echipat cu un motor cu 5 cilindri de 2.5L care dezvolta 193CP si putea fi folosit in terenuri cu grad de accesibilitate medie.
In mai 1998 Volvo prezenta un nou model din segmentul superior denumit S80 ca succesor al seriei S90(o evolutie a seriei 960). Spre deosebire de S90 noul model avea tractiune pe rotile din fata si motoare cu 6 cilindri in linie amplasate transversal, aceasta reprezentand o premiera tehnica. Tot ca premiera in lumea auto a fost considerate si airbagul lateral tip cortina gonflabila, sistemul WHIPS care diminua solicitarile la nivelul gatului in cazul unei coliziuni din spate precum si telefonul mobil complet integrat cu car-kit si comanda pe volan. La inceputul anului 2000 a fost lansata si o varianta de caroserie break denumita V70 iar in vara aceluiasi an versiunea XC70 ca succesoare a lui V70 Cross Country.
In februarie 1999 Ford Motor Company a achizitionat Volvo Car Corporation contra sumei de 6 Mld. USD. Volvo a fost plasat la baza lui Premier Automotive Group ca punct de legatura intre marcile Ford si Jaguar.
In august 2000 Volvo prezenta un nou model de clasa medie S60 ca succesor direct al modelului S70. Acesta se baza tehnic pe platforma modelului V70, iar stilistic imprumuta elemente de design de la modelul S80.
Datorita formei elegante si sportive dar si a unui coeficient aerodinamic Cx : 0.28 a fost denumit “coupe cu 4 usi”. Gama de motoare era pe benzina cuprinzand trei propulsoare turbo cu puteri intre 180CP si 250CP precum si doua aspirate de 140CP si 170CP. Un an mai tarziu a aparut primul motor diesel modern de conceptie Volvo care a fost montat la inceput pe modelul S60. Acesta avea 5 cilindri, capacitatea de 2.4L si dezvota 163CP.
In septembrie 2002 Volvo lanseaza im premiera un model de clasa SUV(la moda in zilele noastre) denumit XC90. Conceput mai ales pentru piata americana acesta dispune de tractiune integrala si este disponibil cu 3 motorizari dintre care doua pe benzina: unul cu 5 cilindri de 2.5L si unul de 6 cilindri de 2.9L (ambele turbo) precum si un turbodiesel de 2.4L. Printre sistemele de siguranta inovative prezente pe XC90 se numara: ROPS(protectie la rasturnare), DSC(reglarea dinamica la rulare) si DSTC(tractiune controlata).
In toamna lui 2003 Volvo prezinta o noua genaratie a modelului S40. Noul Volvo S40 dispune de o baza mecanica studiata in colaborare cu Ford. Motoarele disponibile sunt: pe benzina cu 4 si 5 cilindri avand capacitati intre 1.8L si 2.5L iar ca diesel cu 4 cilindri avand capacitati de 1.6L si 2L. Designul noului model imprumuta elemente de stil de la modelele S60 si S80. Ca si generatia precedenta este oferit in doua variante de caroserie: berlina cu 4 usi(S40) si break cu 5 usi(V50).
In 2004 constructorul suedez echipeaza in premiera pe un model in istoria Volvo un motor cu 8 cilindri in “V”. Acesta era de conceptie proprie Volvo si este produs de catre constructorul japonez Yamaha avand capacitatea de 4.4L si furnizeaza 315CP.
In 2005 Volvo prezinta o noua generatie a cabrioletului C70. Spre deosebire de modelul precedent care era un cabriolet clasic cu soft top de aceasta data este vorba de un cabriolet cu hard top din trei parti pliabil in potbagaj avand actionare electrica. Volvo C70 este oferit cu trei motorizari pe bezina cu 5 cilindri: 2.4L(140CP); 2.4L(170CP) si 2.5L Turbo(220CP). Volvo C70 a fost desenat de Pininfarina si se produce in Italia de catre aceasi firma.
In anul 2006 la salonul auto de la Geneva Volvo prezinta o noua genaratie a modelului varf de gama S80. Realizat pe o platforma tehnica studiata impreuna cu Ford noul Volvo S80 poate fi echipat cu o motorizare “V8”.
Pe langa motorizarea “V8” de 4.4L mai sunt disponibile alte 3 motorizari: pe benzina cu 5 cilindrii de 2.5L Turbo si cu 6 cilindrii de 3.2L precum si un turbodiesel de 2.4L.
Tot in 2006 la salonul auto de la Paris este prezentat un nou model de clasa compacta denumit C30. Realizat pe baza modelului S40 de la care imprumuta si motorizarile Volvo C30 dispune de o caroserie cu 3 usi si 4 locuri avand un design elegant si in acelasi timp sportiv.