Istoria marci Bugatti

Fondatorul marcii, Ettore Bugatti, s-a nascut in Italia, iar compania care ii poarta numele a fost fondata in Molsheim, in regiunea Alsacia, care in acele vremuri era sub ocupatie nazista si a revenit inapoi Frantei abia in anul 1919. De-a lungul istoriei compania Bugatti a devenit cunoscuta datorita ingineriei avansate pusa in practica in masinile sale de top, dar si datorita succeselor reportate in concursurile de viteza, in marile premii, adica in primele concursuri de tip „Grand Prix motor racing” din istorie, castigand chiar primul Mare Premiu al Statului Monaco. Succesul companiei a culminat cu pilotul de curse Jean-Pierre Wimille, care a castigat Cursa de 24 de ore de la Le Mans de doua ori (in 1937 cu Robert Benoist si in 1939 cu Pierre Veyron).
Masinile Bugatti nu erau doar ingenioase din punctul de vedere al mecanicii si elementelor ingineresti folosite, ci erau adevarate opere de arta sub aspectul desginului, care era indraznet, extrem si revolutionar pentru acele vremuri. Ettore si-a privit principalul competitor, Bentley, ca pe un fabicant de masini foarte rapide, in timp ce el si-a concentrat atentia spre durabilitate. Vroia nu numai masini rapide, dar si durabile, aceasta fiind si cheia succesului sau. Potrivit convingerilor sale, principalul sau dusman era greutatea, masa masinilor. Dispretul lui Bugatti pentru clientii nemultumiti este legendar, la fel ca si devotamentul sau pentru toate creatile sale. Intr-un incident notabil, dupa ce a intampinat un client nemultumit venit la fabrica sa cu „Ce, iarasi tu?”, a ascultat povestea acestuia referitoare la problema mecanica intampinata in mod neasteptat, dupa care i-a spus doar „Ai grija sa nu se mai intample in viitor!” si a plecat agale de-acolo...
Potrivit formei motoarelor sale, Bugatti este privit ca un „cubist”, realizarile sale ramanand in istorie. Foarte multe motoare marca Bugatti erau modeste in dimensiuni, dar extrem de puternice. Multe aveau trei supape pe cilindru, iar unele erau chiar supra-incarcate, pentru a fi fortate la maxim. Doua masini de curse Amercian Miller au fost examinate de Ettore, atentia acestuia indreptandu-se in special catre motorul masinilor. Mai tarziu, el a imprumutat si folosit arborele cu came duble superioare, sub licenta Miller, pe masinile sale construite ulterior.
Din pacate doar cateva modele din fiecare automobil proiectat de Ettore Bugatti au fost produse. Cele mai faimoase automobile din toate timpurile au fost: masinile Tip 35 Grand Prix, uriasul Royal, zburatorul Tip 57 „Atlantic” si masinile sport Tip 55. Dintre toate cele 7900 de masini care au iesit de pe linia de productie, dintre care aproximativ 2000 mai exista inca si astazi, fiecare model Bugatti a fost proiectat cu prefixul T, de la Tip, care face trimitere la diferitele versiuni de sasiu.
Masinile bugatti au avut un succes deosebit in curse, cu zeci de victorii in doar cateva decenii. Micile masini Bugatti Tip 10 au ocupat toate primele patru pozitii la chiar prima participare a acestui model intr-o cursa de masini. Modelul Bugatti Tip35 este, poate cea mai de succes marca de masini de curse din toate timpurile, adunand peste 2000 de victorii. Compania a castigat cursa de la Targa Florio timp de cinci ani consecutivi, din 1925 si pana in 1929. Pilotul Louis Chiron a obtinut cele mai multe podiumuri concurand cu masini Bugatti, drept pentru care compania Bugatti a secolului 21 l-a rasplatit cu un model concept, in onoarea sa. Dar, cel mai renumit succes obtinut de Bugatti a fost fara indoiala victoria Cursei de 24 de ore de la Le Mans, cand, in anul 1939, pilotii Jean-Pierre Wimille si Pierre Veyron, au castigat cursa in mod absolut surprinzator, avand doar o singura masina la dispozitie si foarte putine resurse materiale.
Ettore Bugatti a proiectat si o masina pe sine, numita „Autorail”, care a avut un mare succes, precum si un avion, dar acesta nu a zburat niciodata. Fiul sau, Jean Bugatti a decedat pe data de 11 august 1939, la frageda varsta de 30 de ani, in timp ce testa o masina Tip 57 in apropierea fabricii din Molsheim. Dupa acest nefericit incident, averea companiei a inceput sa scada constant. Al doilea Razboi Mondial a ruinat efectiv uzina din Molsheim, iar compania a pierdut dreptul asupra acestei proprietati. In timpul razboiului, Bugatti s-a gandit la construierea unei noi uzinini de productie in Levallois, langa Paris, si a proiectat o serie de masini noi. Ettore Bugatti s-a stins din viata la data de 21 august 1947.
Compania a incercat o revenire sub conducerea lui Roland Bugatti la mijlocul anilor 1950 cu masina de curse Tip 251. Proiectata cu ajutorul lui Gioacchino Colombo (designer renumit la Alfa Romeo, Ferrari si Maserati), aceasta masina nu a reusit sa se ridice la nivelul asteptarilor, ducand la oprirea definitva a productiei de automobile marca Bugatti.
In 1960, Virgil Exner a proiecat un nou model Bugatti, ca parte integranta a proiectului sau „Revival Cars”. Un exemplar dupa acest model a fost construit de Ghia, folosind ultimul sasiu Bugatti Tip 101 si a fost expus la Salonul Auto din Turin in 1965. Totusi nu s-au putut strange fondurile necesare productiei acestui model, astfel incat si acest model a fost dat uitarii...
Bugatti a continuat sa produca componente de avioane si a fost vanduta in anul 1963 lui Hispano-Suiza (un alt fabricant de masini care s-a transofrmat intr-un furnizor de componente pentru industria aviatica). Snecma a preluat compania in 1968, achizitionand mai tarziu si Messier. Cele doua branduri a fuzionat in 1977 formand Messier-Bugatti.
Volswagen AG a achizitionat drepturile de a produce masini sub marca Bugatti in 1998. Ei au imputernicit firma ItalDesign sa dezvolte Conceptul Bugatti EB 118. Acesta a fost proiectat ca un sedan avand 555 hp DIN (408 kW) si avand primul motor cu 18 cilindri in W. Conceptul a fost prezentat la Salonul Auto din Paris.
In 1999, Conceptul Bugatti EB 218 a fost introdus la Salonul Auto din Geneva. Mai tarziu, in acelasi an, modelul Bugatti 18/3 Chiron a fost introdus la IAA in Frankfurt. La Salonul Auto din Tokyo, Conceptul EB 218 a reaparut, fiind prezentat si modelul Bugatti EB 16/4 Veyron, prima materializare a unui model ce avea sa intre in productie.
In anul 2000, Volkswagen a fondat Bugatti Atuomobiles SAS si a introdus Conceptul Bugatti EB 16/4 Veyron, o masina avand un motor de 16 cilindrii, producand 1001 hp DIN (736 kW). Aceasta a fost prezntata la Saloanele Auto de la Paris, Geneva si Detroit. Dezvoltarea a continuat pe tot parcursul anului 2001 si EB 16/4 Veyron a fost promovat la statusul de „concept avansat”. In iulie 2005, Bugatti Automobiles SASA a anuntat ca masina va fi denumita in mod oficial Bugatti Veyron 16.4. S-a anuntat ca acest model, construit chiar in uzina istorica din Molsheim, va fi livrata clientilor in octombrie 2005. Totusi, in final, Bugatti Veyron a intrat in producite abia la sfarstiul anului 2005, astfel incat primele modele au fost livrate abia la inceputul lui 2006.
Vitezele maxime ale acestui bolid au fost testate cu diferite ocazii. Astfel, s-au obtinut 253 mph (407.5 km/h), aceasta viteza fiind mentinuta timp de doua minute. Potrivit revistei Car and Driver, consumul lui Veyron la viteza de 400 km/h a fost de 3.0 mpg. Diferite alte teste realizate de cateva reviste independente au anuntat unele probleme ale modelului (3 din 5 masini testate in noembrie 2005 avand nevoie de service). Totusi prototipurile Veyron au fost testate amanuntit de grupul Volskwagen, iar un pret estimativ a fost anuntat in jurul sumei de 1.2 milioane de dolari.
In viitor se anticipeaza ca, dupa modelul Bugatti Veyron 16.4, compania va produce o masina cu patru scaune, cu motor frontal si cu un sasiu unic si revolutionar, inspirat din cel al spledidului Bugatti Veyron

de la inceput au indrodus motoare mari si puternice pe propriile creatii si in ziua de azi au realizari foarte mari si performante uluitoare..

si o sa aiba si deacum incolo te asigur si ne vor uimi cu produsele ce le vor scoate stai tUn3d^